încântător definitie

credit rapid online ifn

ÎNCÂNTĂTÓR, – OÁRE adj. Care încântă; fermecător. [< încânta + -tor]. adjectivîncântător

*încîntătór, -oáre adj. Care te încîntă, care place mult: privighetoarea are o voce încîntătoare. Adv. A cînta încîntător. adjectivîncîntător

credit rapid online ifn

încântătór adj. m., pl. încântătóri; f. sg. și pl. încântătoáre adjectivîncântător

încântător a. care încântă, care place mult. adjectivîncântător

ÎNCÂNTĂTÓR, -OÁRE, încântători, -oare, adj. Care încântă; atrăgător, fermecător. – Încânta + suf. -ător. adjectivîncântător

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiîncântător

încântător   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular încântător încântătorul încântătoare încântătoarea
plural încântători încântătorii încântătoare încântătoarele
genitiv-dativ singular încântător încântătorului încântătoare încântătoarei
plural încântători încântătorilor încântătoare încântătoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z