năpraznică1 f. buruiană cu proprietăți vulnerare, oprind (după credința poporului) orice scursoare, de unde numele bănățean de închiegătoare (Geranium robertianum). substantiv femininnăpraznică
închiegățoare f. l. vas de închiegat: nu-i venia cașul la închiegățoare POP.; 2. (Banat) Bot. năprasnică (care ar opri, după credințele poporului, orice scursoare). substantiv femininînchiegățoare
închiegătoare | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | închiegătoare | închiegătoarea |
plural | închiegătoare | închiegătoarele | |
genitiv-dativ | singular | închiegătoare | închiegătorii |
plural | închiegători | închiegătoarelor |