ÎMBUNĂTĂȚÁ vb. I. v. îmbunătăți. verb tranzitivîmbunătăța
îmbunătățat | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | îmbunătățat | îmbunătățatul | îmbunătățată | îmbunătățata |
plural | îmbunătățați | îmbunătățații | îmbunătățate | îmbunătățatele | |
genitiv-dativ | singular | îmbunătățat | îmbunătățatului | îmbunătățate | îmbunătățatei |
plural | îmbunătățați | îmbunătățaților | îmbunătățate | îmbunătățatelor |