zârnì v. a se pipernici vorbind de plante. [A se înnegri ca boabele zârnei]. verbzârnì
zîrnésc v. tr. (d. zîrnă, elebor, ale căreĭ semințe veninoase, după credința poporuluĭ, ar împedica [!] creșterea, saŭ poate fiind-că zîrna ar împedica creșterea altor plante. Mold. Pipernicesc. – Și zărnicesc, zărîncesc și zărnăticesc (vest Trans.) Cp. cu zănăticesc. verbzîrnesc
zârnire | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | zârnire | zârnirea |
plural | zârniri | zârnirile | |
genitiv-dativ | singular | zârniri | zârnirii |
plural | zârniri | zârnirilor |