zvîrtă definitie

vî́rstă (vest) și vrî́stă (est) f., pl. e (vsl. vrŭsta, vrŭstŭ, sîrb. vrsta, etate; rus. verstá, verstă). 1. Etate, durata vĭețiĭ, timp trăit: vîrsta omuluĭ cuprinde copilăria, tinereța [!], bărbăția și bătrîneța. 2. Epocă a vĭețiĭ omuluĭ, a animalelor saŭ a lumiĭ: Matusalem a murit la vîrsta de 969 de anĭ (Biblia). A fi în vîrstă, a fi destul de bătrîn. A fi de vîrstă (Vechĭ), a fi de vîrsta cuvenită (de ex., major). Între doŭă vîrste, între tinereță [!] și bătrîneță. Cele patru vîrste ale lumiĭ (de aur, de argint, de aramă, de fer), epoce [!] legendare în timpu cărora se crede că oameniĭ aŭ fost din ce în ce maĭ răĭ șĭ maĭ nefericițĭ. Vîrsta de peatră, de bronz și de fer, treĭ epoce preistorice în care oameniĭ aŭ întrebuințat unelte de peatră [!], apoĭ de bronz și apoĭ de fer. 3. Dungă, vargă, linie (pe o suprafață): o pînză albă cu vîrste negre. 4. Trans. Pop. (și vîstră și zvîrtă). Buchet: vîrstă de florĭ. – În Olt. și vîrste, f. fără pl. temporarvîrstă

zvîrtă, V. vîrstă. temporarzvîrtă