zvântat definitie

zvântát s. n., adjectivzvântat

ZVÂNTÁT2, -Ă, zvântați, -te, adj. Uscat ușor la vânt sau la soare; zbicit. – V. zvânta. adjectivzvântat

ZVÂNTÁT1 s. n. Acțiunea de a (se) zvânta (1). adjectivzvântat

svântat a. uscat. adjectivsvântat

ZVÂNTÁT1 s. n. Faptul de a (se) zvânta.V. zvânta. adjectivzvântat

ZVÂNTÁT2, -Ă, zvântați, -te, adj. Uscat numai în parte, de obicei la vânt sau la soare; zbicit. – V. zvânta. adjectivzvântat

zvînt și -éz, a v. tr. (d. vînt saŭ lat. eventare, pop. *ex-ventare; it. sventare, pv. esventar, fr. éventer. V. avînt 2). Usuc puțin la vînt: drumu, rufele s´aŭ maĭ zvîntat. Fig. Potopesc, nimicesc, prăpădesc: bețivanu zvînta butoaĭele, l-a bătut de l-a zvîntat ! V. ujujesc. verb tranzitivzvînt

zvântá (a ~) vb., ind. prez. 2 sg. zvânți, 3 zv'ântă; conj. prez. 3 să zv'ânte verb tranzitivzvânta

svântà v. 1. a usca la vânt: lanul ce ’n soare se svântează fumegând AL.; 2. a seca: plânse de li se svânta lacrimile Isp.; 3. fig. a strica, a prăpădi: iepele asvârliau din copite de svântau unde loviau ISP. [Laț. *EXVENTARE (din VENTUS)]. verb tranzitivsvântà

ZVÂNTÁ, zvânt, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să piardă sau a pierde din umezeală; a (se) zbici. ♦ Tranz. A șterge, a usca (lacrimile, ochii, obrajii). 2. Tranz. A distruge, a nimici. Deteră în păgâni de-i zvântară (ISPIRESCU). ◊ Expr. A zvânta (pe cineva) în bătaie (sau în bătăi) = a bate foarte tare. ♦ A slei, a secătui (prin jafuri, furturi). ◊ (În propoziții consecutive, legat de diverse verbe, exprimă intensitatea acțiunilor respective) Fură de zvântă. Bea de zvântă. [Prez. ind. și: zvântez] – Lat. *exventare. verb tranzitivzvânta

ZVÂNTÁ, zvânt, vb. I. 1. Tranz. și refl. A face să piardă sau a pierde din umezeală; a (se) zbici, a (se) usca puțin. ♦ Tranz. A-și șterge, a-și usca lacrimile, ochii, obrajii. 2. Tranz. Fig. A distruge, a prăpădi, a nimici. Expr. A zvânta (pe cineva) în bătaie (sau în bătăi) = a bate zdravăn. ♦ A slei, a epuiza, a secătui. ♦ (în propo¬ziții consecutive, legat de diverse verbe, exprimă intensitatea acțiunilor respective) Fură de zvântă. Mănâncă de zvântă. [Prez. ind. și: zvântez] – Lat. *exventare. verb tranzitivzvânta

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluizvântat

zvântat   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zvântat zvântatul zvânta zvântata
plural zvântați zvântații zvântate zvântatele
genitiv-dativ singular zvântat zvântatului zvântate zvântatei
plural zvântați zvântaților zvântate zvântatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z