zugrăvit definitie

a-i lăsa (cuiva) doar de zugrăvit expr. (intl.) a fura toate obiectele dintr-o locuință. adjectiv ailăsa

zugrăvít (zu-gră-) s. n. adjectiv zugrăvit

ZUGRĂVÍT2, -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (Înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi. adjectiv zugrăvit

ZUGRĂVÍT1 s. n. Faptul de a (se) zugrăvi. ♦ (Înv.) Arta de a picta. adjectiv zugrăvit

ZUGRĂVÍT1 s. n. Faptul de a (se) zugrăvi. ♦ (înv.) Arta de a picta. – V. zugrăvi. adjectiv zugrăvit

ZUGRĂVÍT2, -Ă, zugrăviți, -te, adj. 1. (Despre pereți) Dat cu un strat de var și de humă amestecat cu o culoare. 2. Pictat, desenat. ♦ (Pop.) Vopsit. 3. Fig. (înv.) Prefăcut, fals. – V. zugrăvi. adjectiv zugrăvit

zugrăví (a ~) (zu-gră-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zugrăvésc, imperf. 3 sg. zugrăveá; conj. prez. 3 să zugrăveáscă verb tranzitiv zugrăvi

zugrăvi v. 1. a picta, a orna cu picturi; 2. fig. a depinge. verb tranzitiv zugrăvi

ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri cu un strat de var amestecat cu humă (și diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena; p. ext. a scrie. 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se întipări pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a descrie, a prezenta. – Din zugrav. verb tranzitiv zugrăvi

ZUGRĂVÍ, zugrăvesc, vb. IV. 1. Tranz. A acoperi pereții unei clădiri sau ai unei încăperi cu o soluție apoasă de var amestecată cu humă (și cu diverși coloranți), uneori și cu desene care imită tapetul. 2. Tranz. (Rar) A picta. ♦ A desena. ♦ A scrie (caligrafic). 3. Refl. și tranz. Fig. A (se) profila, a (se) contura; a (se) proiecta, a (se) reflecta. ♦ Refl. (Despre stări psihice) A se imprima, a se reflecta, a se exterioriza pe figura cuiva. 4. Tranz. Fig. A înfățișa prin cuvinte, a reda, a descrie, a prezenta. – Din zugrav. verb tranzitiv zugrăvi

zugrăvésc v. tr. (d. zugrav). Pictez (maĭ ales grosolan): a zugrăvi părețiĭ [!]. Fig. Descriŭ, maĭ ales defavorabil: răŭ ĭ-a zugrăvit ! – Vechĭ și -ăfesc și zografisésc (ngr. zografízo). verb tranzitiv zugrăvesc

a zugrăvi în calciu smuls expr. (intl.) a sparge o casă. verb tranzitiv azugrăviîncalciusmuls

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului zugrăvit

zugrăvit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zugrăvit zugrăvitul zugrăvi zugrăvita
plural zugrăviți zugrăviții zugrăvite zugrăvitele
genitiv-dativ singular zugrăvit zugrăvitului zugrăvite zugrăvitei
plural zugrăviți zugrăviților zugrăvite zugrăvitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z