Alege sensul dorit: zoofit -substantiv masculin zoofit -substantiv neutru

zoofit definitie

ZOOFÍT, zoofite, s. n. (Ieșit din uz) Celenterat. [Pl. și: (m.) zoofiți] – Fr. zoophyte. substantiv masculinzoofit

zoofít s. n., pl. zoofíte substantiv masculinzoofit

*celenterát, -ă adj. și s. (vgr. kotlos, cav, și énteron, intestin). Zool. N. pl. (subînț. animal). Animal cu o singură cavitate, care reprezentă [!] prima cavitate digestivă formată direct din oŭ, ca polipiĭ (idra, meduza, coraliŭ, gorgona și sifonoforiĭ): celenteratele formează o ramură a regnuluĭ animal. – În ainte [!] se zicea zoofit. substantiv masculincelenterat

ZOOFÍT s.n. Denumire dată unor animale inferioare a căror formă amintește pe aceea a plantelor; fitozoar; (la pl.) încrengătură cuprinzând aceste animale. [< fr. zoophyte, cf. gr. zoon – animal, phytonplantă]. substantiv neutruzoofit

ZOOFÍT, zoofite, s. n. (Ieșit din uz) Celenterat. [Pl. și: (m.) zoofiți] – Fr. zoophyte. substantiv neutruzoofit

*zoofít n., pl. e (vgr. zoóphyton, d. zóon, animal, și phytón, plantă. V. epifit). Zool. Animal care seamănă a plantă, numită azĭ maĭ mult celenterat. substantiv neutruzoofit

zoofit n. 1. animal ce seamănă cu planta, ca coralul, buretele, etc.; 2. pl. zoofite, ramură a regnului animal. substantiv neutruzoofit

ZOOFÍT, zoofite, s. n. (La pl.) încrengătură care cuprinde animale inferioare a căror formă amintește pe aceea a plantelor; (și la sg.) animal care face parte din această încrengătură. – Din fr. zoophyte. substantiv neutruzoofit

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluizoofit

zoofit  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zoofit zoofitul
plural zoofiți zoofiții
genitiv-dativ singular zoofit zoofitului
plural zoofiți zoofiților
zoofit  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zoofit zoofitul
plural zoofiți zoofiții
genitiv-dativ singular zoofit zoofitului
plural zoofiți zoofiților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z