zof (zofuri), s. n. – Stofă orientală de lînă. Tc. zof (Șeineanu, II, 390). Înv. substantiv neutruzof
zof, zuf și sof n., pl. urĭ (turc. zof, sof, lînă, stofă de lînă, d. ar. sof). Vechĭ. O stofă supțire [!] de lînă de Angora. Azĭ Mold. nord. Pere de zof, un fel de pere dulcĭ timpuriĭ. substantiv neutruzof
zof n. 1. od. materie de lână fină și ușoară: giubea de zof albastru deschis FIL.; 2. azi, Mold. pere de zof, cele mai timpurii, fața albă, gust dulce. [Turc. SOF]. substantiv neutruzof
zof substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | zof | zoful |
plural | zofuri | zofurile | |
genitiv-dativ | singular | zof | zofului |
plural | zofuri | zofurilor |