zobire definitie

credit rapid online ifn

zobíre (reg.) s. f., g.-d. art. zobírii; pl. zobíri substantiv femininzobire

ZOBÍRE, zobiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a (se) zobi și rezultatul ei. – V. zobi. substantiv femininzobire

credit rapid online ifn

zobí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zobeésc, imperf. 3 sg. zobeá conj. prez. 3 să zobeáscă verb tranzitivzobi

ZOBÍ, zobesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) sfărâma; a (se) zdrobi; a (se) strivi. ◊ Expr. (Tranz.) A fi zobit de oboseală = a fi frânt, doborât de oboseală. – Din zob. verb tranzitivzobi

zobì v. 1. a fărâma; 2. fig. a agita: își zobia mintea. verb tranzitivzobì

ZOBÍ, zobesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) sfărâma, a (se) zdrobi, a (se) strivi. – Din zob. verb tranzitivzobi

zobésc v. tr. (d. zob). Munt. Fac zob. Fig. Îmĭ zobesc mintea, îmĭ frămînt mintea. verb tranzitivzobesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluizobire

zobire  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zobire zobirea
plural zobiri zobirile
genitiv-dativ singular zobiri zobirii
plural zobiri zobirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z