zgârcénie (-ni-e) s. f., art. zgârcénia (-ni-a), g.-d. zgârcénii, art. zgârcéniei substantiv feminin zgârcenie
ZGÂRCÉNIE, zgârcenii, s. f. Înclinația de a fi zgârcit; patima zgârcitului; avariție. – Din zgârci + suf. -enie. substantiv feminin zgârcenie
zgîrcénie f. (d. a se zgîrci). Avariție, defectu de a fi zgîrcit. – Vechĭ și zgîrceálă, pl. elĭ. substantiv feminin zgîrcenie
sgârcenie f. avariție. [Lit. contracțiune a sgârciurilor]. substantiv feminin sgârcenie
ZGÂRCÉNIE s. f. însușirea de a fi zgârcit; caracterul omului zgârcit; avariție, calicenie. – Zgârci2 + suf. -enie. substantiv feminin zgârcenie
| zgârcenie | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | zgârcenie | zgârcenia |
| plural | zgârcenii | zgârceniile | |
| genitiv-dativ | singular | zgârcenii | zgârceniei |
| plural | zgârcenii | zgârceniilor | |