ZÉPPĂ s.f. Joc distractiv asemănător monoverbului cu incastru, cu deosebire că problema nu este prezentată grafic, ci literar, în versuri. [< it. zeppa]. substantiv femininzeppă
zeppă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | zeppă | zeppa |
plural | zeppe | zeppele | |
genitiv-dativ | singular | zeppe | zeppei |
plural | zeppe | zeppelor |