ZÉPPĂ s.f. Joc distractiv asemănător monoverbului cu incastru, cu deosebire că problema nu este prezentată grafic, ci literar, în versuri. [< it. zeppa]. substantiv feminin zeppă
| zeppă | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | zeppă | zeppa |
| plural | zeppe | zeppele | |
| genitiv-dativ | singular | zeppe | zeppei |
| plural | zeppe | zeppelor | |