www.ReduPedia.ro
Definitie zecele - ce inseamna zecele - Dex Online

zecele definitie

zéce num. (lat. dĕcem, it. dieci, pv. detz, fr. dix, cat. deu, sp. diez, pg. dez). De doŭă orĭ cincĭ: amîndoŭă mînile [!] aŭ la un loc zece degete. Fig. Mult: ĭ-am spus de zece orĭ, și tot nu înțelege. substantiv neutru zece

ZÉCE, zeci, num. card. 1. Număr care are în numărătoare locul între nouă și unsprezece; se indică prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Ora zece. ◊ (Substantivat) A luat un zece la matematică. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. 2. (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse, de la unsprezece până la nouăsprezece) Cincisprezece. ♦ (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse, de la douăzeci până la nouăzeci și nouă) Patruzeci și trei.Lat. decem. substantiv neutru zece

zéce num. – Număr între nouă și unsprezece. – Mr. dzațe, megl. zeți, istr. zece. Lat. dĕcem (Pușcariu 1934; REW 2497), cf. vegl. dik, it. dieci, prov. detz, fr. dix, cat. deu, sp. diez, port. dez. Intră în comp. tuturor unităților de zece: douăzeci, treizeci etc. – Der. zecilea (var. zecelea), num. ord. (care se află între al nouălea și al unsprezecelea); zecime, s. f. (a zecea parte); azeace, s. f. (înv., dijmă, zeciuială); zeciuială (var. zăciuială), s. f. (dijmă); zeciuitor, s. m. (persoană care dijmuiește); înzeci, vb. (a multiplica cu zece); zecimal, adj., format după fr. décimal. substantiv neutru zece

zéce num.; 1O / X substantiv neutru zece

*zéce (notă) s. m. substantiv neutru zece

ZÉCE, zeci, num. card. 1. Număr care are în numărătoare locul între nouă și unsprezece și care se indică prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Are zece elevi. (La pl., arată o cantitate mare nedeterminată) Zeci de oameni.Expr. A avea zece vieți, se spune când cineva scapă cu viață din situații primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. ◊ (Substantivat) Scrie un zece pe tablă. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De zece ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Plecau câte zece. 2. (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la unsprezece până la nouăsprezece) Cincisprezece. ♦ (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la douăzeci până la nouăzeci și nouă) Patruzeci și trei.Lat. decem. substantiv neutru zece

zéciuri (motive decorative) (rar) s. n. pl. substantiv neutru zeciuri

ZÉCIURI s. n. pl. (Pop.) Figuri desenate; motive decorative. substantiv neutru zeciuri

treĭ-zécĭ num. De treĭ orĭ zece: ceĭ treĭ-zecĭ de tiranĭ din Atena. substantiv neutru treĭzecĭ

tréĭ-spre-zece num. Zece plus treĭ. – Pop. și treĭsprece. – Num. ord. al treĭ-spre-zecelea. substantiv neutru treĭsprezece

a mânca cât doi / cât șapte / cât zece expr. a mânca foarte mult. substantiv neutru amâncacâtdoi

piua zece-zece! expr. folosită în jocurile de copii pentru a marca întreruperea definitivă a unui joc. substantiv neutru piuazecezece

a lega paraua cu zece noduri expr. a fi zgârcit. substantiv neutru alegaparauacuzecenoduri

zécelea (al), zecea (a) num. ord. Care e în rîndu însemnat cu 10, care vine după al noŭălea. A zecea parte, zecime. Vechĭ. A zecea (subînț. „parte”), o zecime. – Vechĭ al zecele. temporar zecelea

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului zecele

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z