Alege sensul dorit: zece -substantiv feminin zece -substantiv neutru zece -temporar

zece definitie

credit rapid online ifn

zeci s. f. pl. (primele ~ de dolari) substantiv femininzeci

*zéce (mulțime de zece elemente) s. f. substantiv femininzece

credit rapid online ifn

zéce num. (lat. dĕcem, it. dieci, pv. detz, fr. dix, cat. deu, sp. diez, pg. dez). De doŭă orĭ cincĭ: amîndoŭă mînile [!] aŭ la un loc zece degete. Fig. Mult: ĭ-am spus de zece orĭ, și tot nu înțelege. substantiv neutruzece

zéce num.; 1O / X substantiv neutruzece

ZÉCE, zeci, num. card. 1. Număr care are în numărătoare locul între nouă și unsprezece; se indică prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Ora zece. ◊ (Substantivat) A luat un zece la matematică. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. 2. (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse, de la unsprezece până la nouăsprezece) Cincisprezece. ♦ (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse, de la douăzeci până la nouăzeci și nouă) Patruzeci și trei.Lat. decem. substantiv neutruzece

*zéce (notă) s. m. substantiv neutruzece

zéce num. – Număr între nouă și unsprezece. – Mr. dzațe, megl. zeți, istr. zece. Lat. dĕcem (Pușcariu 1934; REW 2497), cf. vegl. dik, it. dieci, prov. detz, fr. dix, cat. deu, sp. diez, port. dez. Intră în comp. tuturor unităților de zece: douăzeci, treizeci etc. – Der. zecilea (var. zecelea), num. ord. (care se află între al nouălea și al unsprezecelea); zecime, s. f. (a zecea parte); azeace, s. f. (înv., dijmă, zeciuială); zeciuială (var. zăciuială), s. f. (dijmă); zeciuitor, s. m. (persoană care dijmuiește); înzeci, vb. (a multiplica cu zece); zecimal, adj., format după fr. décimal. substantiv neutruzece

ZÉCE, zeci, num. card. 1. Număr care are în numărătoare locul între nouă și unsprezece și care se indică prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Are zece elevi. (La pl., arată o cantitate mare nedeterminată) Zeci de oameni.Expr. A avea zece vieți, se spune când cineva scapă cu viață din situații primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. ◊ (Substantivat) Scrie un zece pe tablă. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De zece ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Plecau câte zece. 2. (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la unsprezece până la nouăsprezece) Cincisprezece. ♦ (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la douăzeci până la nouăzeci și nouă) Patruzeci și trei.Lat. decem. substantiv neutruzece

zéciuri (motive decorative) (rar) s. n. pl. substantiv neutruzeciuri

ZÉCIURI s. n. pl. (Pop.) Figuri desenate; motive decorative. substantiv neutruzeciuri

treĭ-zécĭ num. De treĭ orĭ zece: ceĭ treĭ-zecĭ de tiranĭ din Atena. substantiv neutrutreĭzecĭ

a mânca cât doi / cât șapte / cât zece expr. a mânca foarte mult. substantiv neutruamâncacâtdoi

tréĭ-spre-zece num. Zece plus treĭ. – Pop. și treĭsprece. – Num. ord. al treĭ-spre-zecelea. substantiv neutrutreĭsprezece

piua zece-zece! expr. folosită în jocurile de copii pentru a marca întreruperea definitivă a unui joc. substantiv neutrupiuazecezece

a lega paraua cu zece noduri expr. a fi zgârcit. substantiv neutrualegaparauacuzecenoduri

zece num. nouă plus una. [Lat. DECEM]. temporarzece

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluizece

zece  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zece zecele
plural zeci zecile
genitiv-dativ singular zece zecelui
plural zeci zecilor
zece  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zece zecele
plural zeci zecile
genitiv-dativ singular zece zecelui
plural zeci zecilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z