www.ReduPedia.ro
Definitie zdrumicare - ce inseamna zdrumicare - Dex Online

zdrumicare definitie

zdrumicáre (pop.) s. f., g.-d. art. zdrumicắrii; pl. zdrumicắri substantiv feminin zdrumicare

ZDRUMICÁRE s. f. (Pop.) Acțiunea de a zdrumica și rezultatul ei; sfărâmare, zdrobire; nimicire. substantiv feminin zdrumicare

sdrumicare f. fig. nimicire: robirea și sdrumicarea nației BĂLC. substantiv feminin sdrumicare

ZDRUMICÁRE, zdrumicări, s. f. (Pop.) Acțiunea de a zdrumica și rezultatul ei; sfărâmare, zdrobire; nimicire. – V. zdrumica. substantiv feminin zdrumicare

zdrumíc, a v. tr. (din *zdumic, d. dumic, supt [!] infl. luĭ zdrobesc). Zdrobesc, fărîm, frămînt: a zdrumica cașu. Fig. Nimicesc, prăpădesc: a zdrumica o oaste, o țară, un popor. V. zdruhăĭ. verb tranzitiv zdrumic

zdrumicá (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 zdrúmică verb tranzitiv zdrumica

ZDRUMICÁ, zdrúmic, vb. I. Tranz. (Pop.) A face bucățele, a sfărâma, a zdrobi. ♦ A nimici, a distruge. – Din dumica (după zdrobi). verb tranzitiv zdrumica

sdrumicà v. 1. a face praf: așa urs oștirea întreagă e în stare s’o sdrumice CR.; 2. a se nimici: libertatea și legea popoarelor se sdrumică BĂLC. [Compromis între verbele sinonime dumica și sdrobì]. verb tranzitiv sdrumicà

ZDRUMICÁ, zdrúmic, vb. I. Tranz. (Pop.) A face bucățele, a sfărâma, a zdrobi. ♦ Fig. A nimici, a distruge. – Contaminare între dumica și zdrobi. verb tranzitiv zdrumica

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului zdrumicare

zdrumicare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zdrumicare zdrumicarea
plural zdrumicări zdrumicările
genitiv-dativ singular zdrumicări zdrumicării
plural zdrumicări zdrumicărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z