zdrențărós adj. m., pl. zdrențăróși; f. zdrențăroásă, pl. zdrențăroáse adjectiv zdrențăros
ZDRENȚĂRÓS, -OÁSĂ, zdrențăroși, -oase, adj. (Despre îmbrăcăminte) Prefăcut în zdrențe, rupt, zdrențuit. ♦ (Despre oameni, adesea substantivat) Îmbrăcat în zdrențe. [Var.: zdrențurós, -oásă, stremțurós, -oásă, strențurós, -oásă, trențărós, -oásă adj.] – Din zdreanță + suf. -ăr-os. adjectiv zdrențăros
zdrențărós și -ț(ur)ós, -oásă adj. (d. zdreanță). Îmbrăcat în zdrențe: un calic zdrențăros. Adv. zdrențăros îmbrăcată (vest). – Și trenț-, (s)tremț- (nord), strenț-, zdremț-. La Cant. și strămțos. V. jărchinos. adjectiv zdrențăros
ZDRENȚĂRÓS, -OÁSĂ, zdrențăroși, -oase, adj. (Despre îmbrăcăminte) Prefăcut în zdrențe; rupt, zdrențuit; zdrențos. ♦ (Despre oameni, adesea substantivat) îmbrăcat în zdrențe, cu haine foarte uzate; flenduros. [Var.: zdrențurós, -oásă, stremțurós, -oásă, strențurós, -oásă, trențărós, -oásă adj.] – Zdreanță + suf. -ăros. adjectiv zdrențăros
| zdrențăros | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | zdrențăros | zdrențărosul | zdrențăroasă | zdrențăroasa |
| plural | zdrențăroși | zdrențăroșii | zdrențăroase | zdrențăroasele | |
| genitiv-dativ | singular | zdrențăros | zdrențărosului | zdrențăroase | zdrențăroasei |
| plural | zdrențăroși | zdrențăroșilor | zdrențăroase | zdrențăroaselor | |