zbârnâitór (-nâ-i-) adj. m., pl. zbârnâitóri; f. sg. și pl. zbârnâitoáre adjectivzbârnâitor
ZBÂRNÂITÓR, -OÁRE, zbârnâitori, -oare, adj. Care zbârnâie. – Din zbârnâi + suf. -(i)tor. adjectivzbârnâitor
sbârnăitor a. care sbârnăe. adjectivsbârnăitor
ZBÂRNÂITÓR, -OÁRE, (1) zbârnâitori, -oare, adj., (2, 3) zbârnâitori, s. f. 1. Adj. Care zbârnâie. ♦ Fig. Sensibil, delicat, vibrant. 2. S. f. Fâșie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului, care zbârnâie în bătaia vântului. 3. S. f. Jucărie făcută dintr-o scândurică legată cu o sfoară și care, învârtită, produce un sunet specific. [Pr.: -nă-i-] – Zbârnâi + suf. -tor. adjectivzbârnâitor
ZBÂRNÂITÓR, -OÁRE, (1) zbârnâitori, -oare, adj., (2, 3) zbârnâitori, s. f. 1. Adj. Care zbârnâie. ♦ Fig. Sensibil, delicat, vibrant. 2. S. f. Fâșie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului, care zbârnâie în bătaia vântului. 3. S. f. Jucărie făcută dintr-o scândurică legată cu o sfoară și care, învârtită, produce un sunet specific. [Pr.: -nă-i-] – Zbârnâi + suf. -tor. substantiv femininzbârnâitor
zbârnâitoáre (-nâ-i-) s. f., g.-d. art. zbârnâitórii; pl. zbârnâitóri substantiv femininzbârnâitoare
zbârnâitoare, zbârnâitoare s. f. 1. (er.) femeie care se manifestă zgomotos în timpul actului sexual. 2. (la sg.) gemetele și / sau țipetele scoase de femeie în timpul actului sexual. 3. armă de foc zgomotoasă. substantiv femininzbârnâitoare
ZBÂRNÂITOÁRE, zbârnâitori, s. f. Fâșie de hârtie fixată de partea de sus a zmeului, pentru a o face să zbârnâie în bătaia vântului; vâjâitoare. ♦ Jucărie făcută dintr-o scândurică legată cu o sfoară și care, învârtită, produce un sunet specific. – Din zbârnâi + suf. -(i)toare. substantiv femininzbârnâitoare
zbîrnîitoáre f., pl. orĭ. Lucru care zbîrnîĭe, ca hîrtia care e lipită de sfoara care ține îndoită șindila orizontală superioară a zmeuluĭ. Șindila orizontală superioară a zmeuluĭ. substantiv femininzbîrnîitoare
sbârnăitoare f. sfârlează ce sbârnăe. substantiv femininsbârnăitoare
sbârnăitoare f. sfârlează ce sbârnăe. temporarsbârnăitoare
zbârnâitoare | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | zbârnâitoare | zbârnâitoarea |
plural | zbârnâitori | zbârnâitorile | |
genitiv-dativ | singular | zbârnâitori | zbârnâitorii |
plural | zbârnâitori | zbârnâitorilor |