reduceri si promotii 2018
Definitie zburătorire - ce inseamna zburătorire - Dex Online

zburătorire definitie

ZBURĂTORÍ vb. IV. v. zburături. verb tranzitiv zburători

ZBURĂTORÍ vb. IV v. zburături. verb tranzitiv zburători

zburătăcésc și -ucésc v. tr. (d. zburătură). Lovesc cu zburăturĭ (c´un băț, c´o peatră): copiiĭ zburătăceaŭ nucu ca să cadă nucile. Ĭaŭ la goană (alung) bombardînd: ne răpezeam [!] pe urma omuluĭ și-l zburătăceam cu petre (Sadov. VR. 1907, 9, 38). V. refl. Mă joc zburînd, ĭes zburînd: găinile se zburătăciră din poĭată. – Și -tăĭesc, -tuĭesc. La Chendi (Foĭletoane, 101) zburătoresc. verb tranzitiv zburătăcesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului zburătorire

zburătorire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zburătorire zburătorirea
plural zburătoriri zburătoririle
genitiv-dativ singular zburătoriri zburătoririi
plural zburătoriri zburătoririlor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z