sbroátec (-ce), s. n. – (Trans. de N.) Boală a oilor. De la broatec, cf. brotac, cu s- expresiv; pentru semantism, cf. sp. ránulo, sapillo. substantiv neutru sbroatec
| zbroatec | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | zbroatec | zbroatecul |
| plural | zbroatece | zbroatecele | |
| genitiv-dativ | singular | zbroatec | zbroatecului |
| plural | zbroatece | zbroatecelor | |