zbier definitie

credit rapid online ifn

zbĭer-, V. zber-. temporarzbĭer

zber (est) și zbier (vest), a v. intr. (lat. ex-bélo, -bêlare, îld. simplu bêlare, cl. balare, a behăi: it. belare, fr. bêler, pv. cat. sp. pg. belar. Deși ê se opune la prefacerea luĭ în ĭe, se poate presupune că la noĭ s´a pronunțat cu ĕ, așa cum óvum, s´a pronunțat *ŏvum. Nu e nevoĭe să se recurgă la *ex-verrare [de la vĕrres, vĭer], de unde sp. berrear și pg. berrar, a mugi ca vițelu). Strig, vorbind de măgarĭ și de vițeĭ. Iron. Strig, răcnesc: un orator zbera la tribună. verbzber

credit rapid online ifn

sbierá (zbiér, zbierát), vb. – A mugi, a rage, a răcni, a orăcăi. – Var. zbiera. Mr. azghir(are), megl. zber(ari). Lat. *vĕrrāre, de la vĕrres „vier” (Pușcariu 1392; Tiktin; Candrea; Pușcariu, Dacor., I, 414; cf. Corominas, I, 448), cf. sp. berr(e)ar, port. berrar. Este mai puțin probabilă der. din lat. bēlāre (Cipariu, Arhiv., 82; Cihac, I, 244; Philippide, Principii, 39; Pascu, I, 49; Scriban), deși trecerea lui ē › ie nu pare posibilă. Der. sbierat (var. sbierăt, zbieret, zbierăt), s. n. (răcnet); sbierător, adj. (care zbiară); sbierătură, s. f. (țipăt). verbsbiera

zbierá (a ~) vb., ind. prez. 3 zbiáră; conj. prez. 3 să zbiére verbzbiera

ZBIERÁ, zbier, vb. I. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate zbierete. 2. (Despre oameni) A striga tare și strident; a țipa, a răcni. ♦ A plânge, a se tângui cu glas tare. – Lat *exbelare (= belare). verbzbiera

sbierà v. 1. a striga tare și neplăcut, vorbind de măgari și de vaci; 2. fam. a striga în gura mare (de mânie, de durere): sbiară ca un îndrăcit. [Lat. *EXBELARE]. verbsbierà

ZBIERÁ, zbier, vb. I. Intranz. 1. (Despre animale) A scoate zbierete. 2. (Despre oameni) A striga tare și strident; a țipa, a răcni. ♦ A plânge, a se tângui cu glas tare. – Probabil lat. *exbelare. verbzbiera

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluizbier

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z