| zbiciula | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) zbiciula | zbiciulare | zbiciulat | zbiciulând | singular | plural | ||
| zbiciulând | zbiciulați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | zbiciul | (să) zbiciul | zbiciulam | zbiciulai | zbiciulasem | |
| a II-a (tu) | zbiciuli | (să) zbiciuli | zbiciulai | zbiciulași | zbiciulaseși | ||
| a III-a (el, ea) | zbiciulă | (să) zbiciulai | zbiciula | zbiciulă | zbiciulase | ||
| plural | I (noi) | zbiciulăm | (să) zbiciulăm | zbiciulam | zbiciularăm | zbiciulaserăm | |
| a II-a (voi) | zbiciulați | (să) zbiciulați | zbiciulați | zbiciularăți | zbiciulaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | zbiciulă | (să) zbiciule | zbiciulau | zbiciulară | zbiciulaseră | ||