www.ReduPedia.ro
Definitie zbengui - ce inseamna zbengui - Dex Online

zbengui definitie

zbéguĭ (mă) și -ĭésc (vest) și zbeng- (est) v. refl. (vsl. sŭ-bĭegnonti, a alerga împreună, d. bĭegati, a fugi. V. bejenie, pribeag, zghihuĭ). Zburd, mă joc sărind orĭ alergînd: zbeguindu-se (ChN. I, 14). – În Ban. zbi- (R. C. 258). verb zbeguĭ

sbeguì v. a se juca, vorbind de copii. verb sbeguì

zbenguí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă zbéngui, 2 sg. te zbéngui, 3 se zbénguie, imperf. 3 sg. se zbenguiá verb zbengui

zbengui, zbenguiesc v. r. (er.) a participa la preludiul unui act sexual. verb zbengui

ZBENGUÍ, zbéngui, vb. IV. Refl. A se juca sărind și alergând, a zburda. ♦ A se hârjoni. – Din zbeng. verb zbengui

ZBENGUÍ, zbéngui, vb. IV. Refl. A se juca sărind și alergând; a zburda. ♦ A se lua la harță; a se hârjoni. – Zbeng + suf. -ui. verb zbengui

ZBENGUÍ, zbenguiesc, vb. refl. v. CA1 adv. ... A. II. 1. (Se compară o noțiune cu ea însăși) În felul..., cum e obiceiul, cum se știe. Tinerii, ca tinerii, se zbenguiesc. – [DEX '98] verb zbengui

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului zbengui

zbengui   verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) zbengui zbenguire zbenguit zbenguind singular plural
zbenguind zbenguiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) zbenguiesc (să) zbenguiesc zbenguiam zbenguii zbenguisem
a II-a (tu) zbenguiești (să) zbengui zbenguiai zbenguiși zbenguiseși
a III-a (el, ea) zbenguie (să) zbenguiai zbenguia zbengui zbenguise
plural I (noi) zbenguim (să) zbenguim zbenguiam zbenguirăm zbenguiserăm
a II-a (voi) zbenguiți (să) zbenguiți zbenguiați zbenguirăți zbenguiserăți
a III-a (ei, ele) zbenguiesc (să) zbenguiască zbenguiau zbengui zbenguiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z