reduceri si promotii 2018
Definitie zbârlire - ce inseamna zbârlire - Dex Online

zbârlire definitie

zbârlíre / zburlíre s. f., g.-d. art. zbârlírii / zburlírii; pl. zbârlíri / zburlíri substantiv feminin zbârlire

ZBÂRLÍRE s. f. Acțiunea de a (se) zbârli. substantiv feminin zbârlire

ZBÂRLÍRE, zbârliri, s. f. Acțiunea de a (se) zbârli și rezultatul ei. [Var.: zburlíre s. f.] – V. zbârli. substantiv feminin zbârlire

zbârlí / zburlí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zbârlésc / zburlésc, imperf. 3 sg. zbârleá / zburleá; conj. prez. 3 să zbârleáscă / să zburleáscă verb tranzitiv zbârli

ZBÂRLÍ, zbârlesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre păr, blană, pene etc.) A se ridica (sau a da impresia că se ridică) în sus (de spaimă, de mânie etc.); a se ciufuli. ◊ Tranz. Vântul îi zbârlește părul. 2. Tranz. A răscoli; a agita (suprafața unei ape). 3. Refl. Fig. (Despre ființe) A se supăra, a se mânia, a se zborși. 4. Refl. Fig. (Despre vreme) A se strica. [Var.: zburlí vb. IV] verb tranzitiv zbârli

zbârli, zbârlesc v. r. a se enerva, a se înfuria verb tranzitiv zbârli

sbârlì v. 1. a (se) ridica părul în sus (de spaimă sau de mânie): leul sbârli coama, îi se sbârli părul; 2. fig. a se indigna, a se speria: ce te sbârlești așa ? [Și sburli, formă intensivă dintr’un primitiv burlì: locuțiunea imitativă țurloiu-burloiu răspunde, ca sens și formă, francezului hurluberlu]. verb tranzitiv sbârlì

ZBÂRLÍ, zbârlesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre păr, blană, pene etc.; la pers. 3) A se ridica (sau a da impresia că se ridică) în sus (de spaimă, de mânie etc.); a se amesteca dezordonat, a se încâlci. ◊ Tranz. Vântul îi zbârlește părul. 2. Tranz. A răscoli; a agita (suprafața unei ape). 3. Refl. Fig. (Despre ființe) A se supăra, a se mânia, a se zborși. 4. Refl. Fig. (Despre vreme; la pers. 3) A se strica, a se înrăutăți. [Var.: zburlí vb. IV] – Et. nec. verb tranzitiv zbârli

zbîrlésc și (nord și) zburlesc v. tr. (îld. *bir-, bur-, rus. *burlitĭ, a face tărăboĭ, burlivyĭ, furtunos, zbîrlit; cr. brljati, a răscoli, a scotoci. V. zborăsc și bură). Ridic păru saŭ penele de mînie (saŭ de frică): leu îșĭ zbîrlește coama. Rîdic [!] firicelele de pe fața unuĭ postav împingîndu-le în răspăr. V. refl. Îmĭ rîdic păru saŭ penele de furie (saŭ de frică): cîniĭ [!] și cocoșiĭ se zbîrlesc cînd se bat. Rîdic împingînd în răspăr firicelele de ăe fața postavuluĭ. Fig. Fam. Mă mîniĭ, mă înfuriĭ: nu te zbîrli degeaba ! – Și spîrlesc (Trans. Ban.). V. zborșesc, burzuluĭesc și urăsc. verb tranzitiv zbîrlesc

a zbârli sparanghelu’ / toroipanul expr. (pop.) a avea o erecție. verb tranzitiv azbârlisparanghelu

a i se zbârli fofoloanca expr. (er., glum.d. femei) a se excita. verb tranzitiv aisezbârlifofoloanca

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului zbârlire

zbârlire   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zbârlire zbârlirea
plural zbârliri zbârlirile
genitiv-dativ singular zbârliri zbârlirii
plural zbârliri zbârlirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z