zbârceálă (pop.) s. f., g.-d. art. zbârcélii; pl. zbârcéli substantiv feminin zbârceală
ZBÂRCEÁLĂ, zbârceli, s. f. Zbârcitură. – Din zbârci1 + suf. -eală. substantiv feminin zbârceală
zbîrceálă f., pl. elĭ. Rar. Zbîrcitură. substantiv feminin zbîrceală
ZBÂRCEÁLĂ, zbârceli, s. f. (Pop.) Zbârcitură. – Zbârci1 + suf. -eală. substantiv feminin zbârceală
| zbârceală | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | zbârceală | zbârceala |
| plural | zbârceli | zbârcelile | |
| genitiv-dativ | singular | zbârceli | zbârcelii |
| plural | zbârceli | zbârcelilor | |