zatoni definitie
- Vezi aici mai multe rimezatoni
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuza
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuzat
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuni
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuoni
zatón, -nésc, V. zăton, -nesc. temporarzaton
zătonésc v. tr. (d. zaton. V. po-tonesc). Dun. Prut. Prefac în zaton. Închid în zaton. Înomolesc [!], înțepenesc în mal: vîntu a´nzătonit plutele. V. intr. Serbia. Mă revărs fiind ĭezit. – În Bucov. zatonesc, pun într´un loc nepotrivit (rev. I. Crg. 4, 306). – Și înz-. V. zăstesc. temporarzătonesc
zătoní (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zătonésc, imperf. 3 sg. zătoneá conj. prez. 3 să zătoneáscă verb tranzitivzătoni
ZĂTONÍ, zătonesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. (Despre pești) A se aduna, a se strânge într-un zăton. 2. Tranz. A stăvili cursul unei ape. – Din zăton. verb tranzitivzătoni
ZĂTONÍ, zătonesc, vb. IV. (Reg.) 1. Refl. (Despre pești) A se aduna, a se strânge într-un zăton. 2. Tranz. A stăvili cursul unei ape (cu zătoane). – Din zăton. verb tranzitivzătoni
zătonésc v. tr. (d. zaton. V. po-tonesc). Dun. Prut. Prefac în zaton. Închid în zaton. Înomolesc [!], înțepenesc în mal: vîntu a´nzătonit plutele. V. intr. Serbia. Mă revărs fiind ĭezit. – În Bucov. zatonesc, pun într´un loc nepotrivit (rev. I. Crg. 4, 306). – Și înz-. V. zăstesc. verb tranzitivzătonesc