www.ReduPedia.ro
Definitie zaharică - ce inseamna zaharică - Dex Online

zaharică definitie

zahár (est) și záhăr (vest) n., pl. urĭ (ngr. záhari, rar zahári, ar. sukkar, sokkar, turc. šeker, pers. šakar, šakkar, d. scr. šárkarâ, pâli sakkharâ, de unde vgr. sákhar, sákharon, lat. sáccharum; it. zúcchero, fr. sucre, germ. zucker, ung. cukor, rut. cúkor; bg. zàhar. V. șichirgiŭ). O substanță albă, friabilă și dulce care se scoate din diverse plante, maĭ ales din trestia de zahăr și din sfeclă: cine n´a gustat amaru, nu știe ce e zaharu (prov.). Zahar de gheață (est), candel, zahăr cristalizat, translucid. (E bun contra tusiĭ. Copiiĭ îl mănîncă ca acadea). Zahár toz [!], zahăr granulat, în grăunâe micĭ aproape ca nisipu. – Patria zahăruluĭ de trestie e India (Bengalu). Prima știre autentică despre zahăr a fost adusă în Eŭropa la 327 în ainte [!] de Hristos de doĭ generalĭ aĭ luĭ Alexandru cel Mare, care povesteaŭ că în India se face mĭere fără de albine. Această „mĭere” era sucu trestiiĭ de zahăr. Acest suc s´a întrebuințat mult timp în stare lichidă, ca și mĭerea, și abea [!] în seculu [!] III-VI după Hristos s´a inventat și răspîndit metoda fabricăriĭ zahăruluĭ consistent. – Cultivarea trestiiĭ de zahăr și fabricarea zahăruluĭ s´a răspîndit maĭ întîĭ în China și insulele Sonde. În seculu V după Hristos zahăru se introduse și în Persia, de unde a trecut în Arabia (maĭ ales după cuceririle Arabuluĭ Omar, între 634-644). Apoĭ cultura trestiiĭ de zahăr se răspîndi în țările cucerite de Arabĭ, în Cipru, Sicilia, Spania. Rafinarea zahăruluĭ se perfecționase maĭ ales în Egipt, a căruĭ sistemă s´a menținut pînă pe la sfîrșitu secululuĭ XVIII. – În urma mariĭ mișcărĭ între Occident și Orient în seculu XI (crucĭate, comerciŭ), zahăru se introduse tot maĭ mult în Eŭropa. În Orient se consuma pe atuncĭ în mare cantitate ca zaharica. Venețieniĭ și Genovejiĭ înființară în Siria și Palestina plantațiunĭ de trestie și fabricĭ de zahăr. Italieniĭ îl duseră apoĭ în Germania și Austria. – Pin [!] evu mediŭ și începutu celuĭ modern zahăru era scump ca un medicament: cîteva sute de francĭ chilogramu ! În seculu [!] XIX, în timpu bloculuĭ continental, a început să se facă zahăr din sfeclă, care azĭ e pricipala plantă din care se scoate zahăru. Dar cel maĭ bun zahăr din lume e cel de trestie și anume din San Domingo, unde trestiiĭ, aduse din insula Madera, ĭ-a priit maĭ mult de cît [!] orĭ-unde. V. trestie. substantiv feminin zahar

zahár (est) și záhăr (vest) n., pl. urĭ (ngr. záhari, rar zahári, ar. sukkar, sokkar, turc. šeker, pers. šakar, šakkar, d. scr. šárkarâ, pâli sakkharâ, de unde vgr. sákhar, sákharon, lat. sáccharum; it. zúcchero, fr. sucre, germ. zucker, ung. cukor, rut. cúkor; bg. zàhar. V. șichirgiŭ). O substanță albă, friabilă și dulce care se scoate din diverse plante, maĭ ales din trestia de zahăr și din sfeclă: cine n´a gustat amaru, nu știe ce e zaharu (prov.). Zahar de gheață (est), candel, zahăr cristalizat, translucid. (E bun contra tusiĭ. Copiiĭ îl mănîncă ca acadea). Zahár toz [!], zahăr granulat, în grăunâe micĭ aproape ca nisipu. – Patria zahăruluĭ de trestie e India (Bengalu). Prima știre autentică despre zahăr a fost adusă în Eŭropa la 327 în ainte [!] de Hristos de doĭ generalĭ aĭ luĭ Alexandru cel Mare, care povesteaŭ că în India se face mĭere fără de albine. Această „mĭere” era sucu trestiiĭ de zahăr. Acest suc s´a întrebuințat mult timp în stare lichidă, ca și mĭerea, și abea [!] în seculu [!] III-VI după Hristos s´a inventat și răspîndit metoda fabricăriĭ zahăruluĭ consistent. – Cultivarea trestiiĭ de zahăr și fabricarea zahăruluĭ s´a răspîndit maĭ întîĭ în China și insulele Sonde. În seculu V după Hristos zahăru se introduse și în Persia, de unde a trecut în Arabia (maĭ ales după cuceririle Arabuluĭ Omar, între 634-644). Apoĭ cultura trestiiĭ de zahăr se răspîndi în țările cucerite de Arabĭ, în Cipru, Sicilia, Spania. Rafinarea zahăruluĭ se perfecționase maĭ ales în Egipt, a căruĭ sistemă s´a menținut pînă pe la sfîrșitu secululuĭ XVIII. – În urma mariĭ mișcărĭ între Occident și Orient în seculu XI (crucĭate, comerciŭ), zahăru se introduse tot maĭ mult în Eŭropa. În Orient se consuma pe atuncĭ în mare cantitate ca zaharica. Venețieniĭ și Genovejiĭ înființară în Siria și Palestina plantațiunĭ de trestie și fabricĭ de zahăr. Italieniĭ îl duseră apoĭ în Germania și Austria. – Pin [!] evu mediŭ și începutu celuĭ modern zahăru era scump ca un medicament: cîteva sute de francĭ chilogramu ! În seculu [!] XIX, în timpu bloculuĭ continental, a început să se facă zahăr din sfeclă, care azĭ e pricipala plantă din care se scoate zahăru. Dar cel maĭ bun zahăr din lume e cel de trestie și anume din San Domingo, unde trestiiĭ, aduse din insula Madera, ĭ-a priit maĭ mult de cît [!] orĭ-unde. V. trestie. substantiv feminin zahar

zaharicà f. cofetură, bomboană. [Formațiune analogică din zahăr]. substantiv feminin zaharicà

zaharicále s. f. pl. art. zaharicálele substantiv feminin zaharicale

ZAHARICÁLE s. f. pl. Bomboane, cofeturi, acadele; p. ext. orice fel de dulciuri. – Ngr. zaharica. substantiv feminin zaharicale

zaharicále f., pl. (d. un sing. maĭ rar -icá, ngr. zahariká, adj. n. pl. Cp. cu istericale, poric-, zumaric-). Fam. Lucrurĭ dulcĭ: bomboane, prăjiturĭ ș. a. substantiv feminin zaharicale

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului zaharică

zaharică   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular zaharica zaharicaua
plural zaharicale zaharicalele
genitiv-dativ singular zaharicale zaharicalei
plural zaharicale zaharicalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z