WURZÍT s.n. Sulfură naturală de zinc. [Var. (după alte asurse) wurtzit, pron. wur-țit. / cf. germ. Wurtzit, fr. vourtzite]. substantiv neutruwurzit
wurzit substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | wurzit | wurzitul |
plural | wurzite | wurzitele | |
genitiv-dativ | singular | wurzit | wurzitului |
plural | wurzite | wurzitelor |