vămeșésc adj. m., f. vămeșeáscă; pl. m. și f. vămeșéști adjectivvămeșesc
vămeșésc, -eáscă adj. P. P. De vameș. – Și -ășesc. adjectivvămeșesc
VĂMEȘÉSC, -EÁSCĂ, vămeșești, adj. Care aparține vameșului sau vămii, privitor la vameș sau la vamă. – Vameș + suf. -esc. adjectivvămeșesc
vămeșesc | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | vămeșesc | vămeșescul | vămeșească | vămeșeasca |
plural | vămeșești | vămeșeștii | vămeșești | vămeșeștile | |
genitiv-dativ | singular | vămeșesc | vămeșescului | vămeșești | vămeșeștii |
plural | vămeșești | vămeșeștilor | vămeșești | vămeșeștilor |