reduceri si promotii 2018
Definitie vizită - ce inseamna vizită - Dex Online

vizită definitie

VÍZITĂ s. f. 1. faptul de a merge în casa cuiva din politețe, din obligație etc. pentru a-l vedea. ♦ carte de ~ = a) bucată de carton pe care este scris numele cuiva; b) problemă enigmistică a cărei dezlegare se obține prin anagramarea literelor din numele dat spre a se obține un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc. 2. deplasare a medicului la domiciliul unui bolnav pentru a-l consulta sau în saloanele unui spital pentru a examina bolnavii. ♦ ~ medicală = control medical periodic care se face elevilor, soldaților, muncitorilor etc. 3. deplasare a unui colectiv la o expoziție, la un muzeu, într-o regiune etc., spre a le cunoaște. (< fr. visite) substantiv feminin vizită

vízită s. f., g.-d. art. vízitei; pl. vízite substantiv feminin vizită

VÍZITĂ s.f. 1. Faptul de a merge în casa cuiva din politețe, din obligație etc. pentru a-l vedea. ◊ Carte de vizită = a) bucată de carton pe care este scris numele unei persoane si informații privind adresa, telefonul etc ale acesteia; b) joc a cărui dezlegare se obține prin anagramarea literelor din numele dat spre a se obține un alt nume, un proverb, un titlu de carte etc.; a fi în vizită cu cineva = a-și face vizite reciproc; a avea relații particulare cu cineva. 2. Fiecare deplasare a medicului în casa unui bolnav pentru a-l consulta sau în saloanele unui spital pentru a examina bolnavii și a cerceta starea sănătății lor. 3. Deplasare a unui colectiv la un muzeu, la o întreprindere etc. [< fr. visite, it. visita]. substantiv feminin vizită

*vízită f., pl. e (fr. visite, it. visita). Acțiunea de a vizita ca musafir, ca prieten: a te duce la cineva în vizită, a-ĭ face o vizită. Acțiunea de a vizita ca medic orĭ ca inspector: medicu ĭ-a făcut o vizită, bolnavu s´a prezentat la vizită, căpitanu portuluĭ a făcut o vizită corăbiiĭ. Fam. Vizită armenească, vizită foarte lungă. Cartă de vizită. V. cartă. substantiv feminin vizită

vizită f. 1. acțiunea de a vizita; 2. cercetare, inspecțiune minuțioasă: 3. se zice de venirea medicului la un bolnav. substantiv feminin vizită

VÍZITĂ, vizite, s. f. 1. întrevedere cu caracter prietenesc sau de curtoazie la domiciliul unei persoane. ♦ Carte de vizită = bucată mică de carton, dreptunghiulară, pe care este scris numele unei persoane, profesia și titlurile sale, adresa etc., și pe care titularul o înmânează sau o trimite unor cunoscuți, cu diverse prilejuri. ♦ Expr. A fi în vizită cu cineva = a avea relații de prietenie cu cineva, a-și face vizite reciproc. 2. Oficiu prestat de medicul care se deplasează la domiciliul unui bolnav sau care primește un pacient pentru consultație. ♦ Consultație medicală la patul bolnavului internat sau la domiciliul acestuia, ◊ Vizită medicală = control medical (periodic) făcut salariaților, elevilor etc. 3. Deplasare la fața locului într-o localitate, într-o regiune, la un obiectiv, cu scopul de a le cunoaște, de a le controla etc. – Din fr. visite. substantiv feminin vizită

zi de vizită expr. (înv.) zi în care prostituatele se prezentau la controlul medical obligatoriu. substantiv feminin zidevizită

cárte de vízită s. f. + prep. + s. f. substantiv feminin cartedevizită

vizita, vizitez v. t. (intl.) a sparge o locuință în absența locatarilor. verb tranzitiv vizita

vizitá (a ~) vb., ind. prez. 3 viziteáză verb tranzitiv vizita

VIZITÁ vb. I. tr. 1. A merge la cineva acasă din politețe, din obligație, din prietenie etc. pentru a-l vedea; a face o vizită. ♦ (Despre medic) A face un examen medical unui pacient. 2. A examina o situație făcând o descindere în fața locului; a inspecta. 3. A examina, a cerceta o regiune, un muzeu etc. prin deplasare în fața locului. [< fr. visiter, it., lat. visitare]. verb tranzitiv vizita

VIZITÁ vb. tr. 1. a face cuiva o vizită. ◊ (despre medici) a face un examen medical unui pacient. 2. a examina o situație făcând o descindere la fața locului; a inspecta. 3. a merge să cunoască o localitate, o expoziție, un muzeu etc. (< fr. visiter, lat. visitare) verb tranzitiv vizita

vizità v. 1. a se duce la cineva să-l vază din politeță, din datorie: a vizita pe un amic, pe un bolnav; 2. a merge să vază de curiozitate: a vizita un muzeu; 3. a cerceta cu de amăruntul: a vizita o școală. verb tranzitiv vizità

VIZITÁ, vizitez, vb. I. Tranz. 1. A merge la cineva pentru a-l vedea (din prietenie, din datorie profesională etc.); a face cuiva o vizită. 2. A se duce să vadă, să cunoască la fața locului o localitate, un muzeu, un obiectiv etc. 3. A inspecta, a controla; a cerceta, a examina cu atenție și la fața locului. – Din fr. visiter, lat. visitare. verb tranzitiv vizita

*vizitéz v. tr. (lat. vísito, -áre, fr. visiter). Intru ca să văd ca prieten, ca medic, ca inspector saŭ de curiozitate: a vizita un prieten, medicu îșĭ vizitează bolnaviĭ, comandantu vasuluĭ beligerant trimese o barcă cu un ofițer ca să viziteze vasu nostru, străiniĭ vizitează Elveția. verb tranzitiv vizitez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului vizită

vizită   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vizită vizita
plural vizite vizitele
genitiv-dativ singular vizite vizitei
plural vizite vizitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z