vituperare definitie

credit rapid online ifn

VITUPERÁRE s.f. Acțiunea de a vitupera; vituperație. [< vitupera]. substantiv femininvituperare

VITUPERÁ vb. I. tr. (Liv.) A defăima, a blama, a denigra. [< fr. vitupérer, cf. lat. vituperare]. verb tranzitivvitupera

credit rapid online ifn

VITUPERÁ vb. tr. a defăima, a blama, a denigra. (< fr. vitupérer, lat. vituperare) verb tranzitivvitupera

vituperá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 vitupereáză verb tranzitivvitupera

VITUPERÁ, vituperez, vb. I. Tranz. (Livr.) A blama, a defăima, a denigra. – Din fr. vituperer, lat. vituperare. verb tranzitivvitupera

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivituperare

vituperare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vituperare vituperarea
plural vituperări vituperările
genitiv-dativ singular vituperări vituperării
plural vituperări vituperărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z