viteji definitie

credit rapid online ifn

viteáz (-ză), adj. – Curajos. Sl. vitezĭ „erou” (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 459) sau mai probabil din bg., sb. vitez, mag. vitéz, pol. witez, rus. vitjazĭ.Der. vitejesc, adj. (curajos, îndrăzneț); vitejește, adv. (ca vitejii); vitejie, s. f. (faptă de viteaz); vitejime, s. f. (mulțime de viteji). adjectivviteaz

viteáz adj. m., s. m., pl. vitéji; adj. f. viteáză, pl. vitéze adjectivviteaz

credit rapid online ifn

viteaz a. plin de curaj. ║ m. om sau soldat curagios. [Rus. VITĬAZŬ, erou]. adjectivviteaz

viteáz, -ă adj., pl. ejĭ, eze (vsl. vitenzĭ, bg. sîrb. vitez, rus. vitĕazĭ; ung. vitéz). Plin de vitejie, care înfruntă moartea: soldat viteaz. S. m. Eroŭ, luptător, cavaler. – Vitejĭ se numeaŭ călărețiĭ venițĭ cu Dragoș. Strălucita călărime boĭerească a luĭ Ștefan cel Mare se compunea din vitejĭ (Ĭorga, Ist. Arm. Rom. I, 69, 70 și 196). V. voĭnic. adjectivviteaz

VITEÁZ, -Ă, viteji, -ze, adj., s. m. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care dă dovadă de curaj în luptă; p. gener. îndrăzneț, dârz, curajos. 2. S. m. (La pl.; în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Stăpân de pământ care primea din partea domnului sarcini militare speciale. – Din sl. vitenzĭ. adjectivviteaz

Mihaiu-Viteazul m. cel mai strălucit domm al Munteniei, fiul lai Pătrașcu cel Bun: în cei opt ani de domnie (1593-1601), el invinse pe Turci la Călugăreni (1594) și coprinse Ardealul (1599) și Moldova (1600); învins în acelaș an la Mirăslău și în curând din nou victorios asupra Ungurilor la Goroslău, Mihaiu fu ucis de oamenii lui Basta (1601) și apoi înmormântat în mănăstirea Dealului. El făcu în 1596 așezământul (legătura lui Mihaiu) ce sancționa rumânia sau șerbia țăranului. V. ordin. adjectivmihaiuviteazul

VITEJÍ, vitejesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A se lupta vitejește; (pop.) a haiduci. – Din viteaz2. verbviteji

vitejì v. a face vitejii. verbvitejì

2) vitejésc v. intr. (d. viteaz; vsl. vitenžiti, a învinge). Trăĭesc ca viteaz, fac vitejiĭ. V. refl. Iron.arăt viteaz, mă voĭnicesc (fără să fiu orĭ fără să fie nevoĭe). verbvitejesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluiviteji

viteji  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)viteji vitejire vitejit vitejind singular plural
vitejind vitejiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) vitejesc (să)vitejesc vitejeam vitejii vitejisem
a II-a (tu) vitejești (să)vitejești vitejeai vitejiși vitejiseși
a III-a (el, ea) vitejește (să)vitejeai vitejea viteji vitejise
plural I (noi) vitejim (să)vitejim vitejeam vitejirăm vitejiserăm
a II-a (voi) vitejiți (să)vitejiți vitejeați vitejirăți vitejiserăți
a III-a (ei, ele) vitejesc (să)vitejească vitejeau viteji vitejiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z