viscol definitie

víscol s. n., pl. víscole substantiv neutru viscol

víscol n., pl. e (d. a viscoli). Vînt cu ninsoare. – În nord și vicol. substantiv neutru viscol

viscol n. 1. vânt tare cu ninsoare repede; 2. prin extensiune: pășesc tot înainte sub viscolul de foc AL. [Mold. vicol: origină necunoscută]. substantiv neutru viscol

VÍSCOL, viscole, s. n. Vânt puternic însoțit de ninsoare sau de lapoviță; vânt violent, în rafale care spulberă și troienește zăpada. – Et. nec. substantiv neutru viscol

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului viscol

viscol   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular viscol viscolul
plural viscole viscolele
genitiv-dativ singular viscol viscolului
plural viscole viscolelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z