viran definitie

credit rapid online ifn

virán (-nă), adj. – Părăginit, nelucrat, necultivat. – Mr. virane. Tc. (per.) viran „deșert” (Șeineanu, II, 378; Lokotsch 2163); se zice numai despre terenurile de clădit din zonele urbane. – Der. viranea, s. f. (paragină, pîrloagă), din tc. virane, sec. XVIII, înv. adjectivviran

!virán (teren ~) adj. m.; pl. f. viráne adjectivviran

credit rapid online ifn

virán, -ă adj. (turc. [d. pers.] viran, ruinat). Loc viran, loc fără clădirĭ în mijlocu unuĭ oraș. adjectivviran

viran n. loc deschis încă neclădit și neîngrădit. (Turc. VIRAN, loc gol]. adjectivviran

VIRÁN, -Ă, virani, -e, adj. (Despre terenuri din cuprinsul unei localități) Care, deși se află într-un cartier construit și locuit, este fără clădiri și, de obicei, neîngrădit. – Din tc. viran. adjectivviran

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiviran

viran  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular viran viranul vira virana
plural virani viranii virane viranele
genitiv-dativ singular viran viranului virane viranei
plural virani viranilor virane viranelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z