vinărit definitie

vinărít s. n., pl. vinăríturi substantiv neutru vinărit

vinărít n., pl. urĭ (d. vin). Vinăricĭ (bir). Viticultură. substantiv neutru vinărit

VINĂRÍT, vinărituri, s. n. (înv.) Vinărici. – Vin + suf. -ărit. substantiv neutru vinărit

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului vinărit

vinărit   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vinărit vinăritul
plural vinărituri vinăriturile
genitiv-dativ singular vinărit vinăritului
plural vinărituri vinăriturilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z