reduceri si promotii 2018
Definitie vier - ce inseamna vier - Dex Online

vier definitie

viér (-ri), s. m. – Porc necastrat, mistreț mascul. Lat. verrēs (Lambrior 93; Pușcariu 1880; REW 9239), cf. it. verro, prov., cat. verre, fr. ver. substantiv masculin vier

viér1 (îngrijitor de vie) (rar) s. m., pl. viéri substantiv masculin vier

vier2 (porc) s. m., pl. vieri substantiv masculin vier

viér m. (d. vie saŭ lat. vinearius). Îngrijitor de vie. – Fem. -eásă și -íță, pl. ese, ițe. substantiv masculin vier

vĭer (vest) și ver (est) m. (lat. vĕrres, it. verre, verro, pv. vfr. ver, cat. verro). Porc nejugănit. substantiv masculin vĭer

vier m. cel ce cultivă sau păzește via. [Lat. VINEARIUS]. substantiv masculin vier

vier m. porc scopit. [Lat. VERRES]. substantiv masculin vier

VIÉR1, vieri, s. m. (Rar) Podgorean, viticultor. ♦ îngrijitor, păzitor de vie. – Vie + suf. -ar. substantiv masculin vier

VIÉR2, vieri, s. m. 1. Porc necastrat. 2. Porc mistreț mascul. – Lat. verres. substantiv masculin vier

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului vier

vier   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vier vierul
plural vieri vierii
genitiv-dativ singular vier vierului
plural vieri vierilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z