vestit definitie
- Vezi aici mai multe rimevestit
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuve
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuves
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuit
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cutit
vestít, -ă adj. Despre care s´a dus vestea, renumit, ilustru, celebru: Ștefan-Vodă cel vestit. adjectivvestit
vestit a. 1. anunțat: ziua pământului vestită GR. AL.; 2. fig. renumit, celebru: om vestit. adjectivvestit
VESTÍT, -Ă, vestiți, -te, adj. Care se bucură de renume; celebru, renumit, faimos. – V. vesti. adjectivvestit
vestí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vestésc, imperf. 3 sg. vesteá; conj. prez. 3 să vesteáscă verb tranzitivvesti
vestì v. 1. a da de veste, a înștiința, a anunța: ciorile iarna ne vestesc zăpada PANN; 2. a se face vestit: vestindu-se mai presus de toți căpitanii turci BĂLC. verb tranzitivvestì
VESTÍ, vestesc, vb. IV. 1. Tranz. A aduce la cunoștință, a face cunoscut; a înștiința, a anunța, a informa. ♦ A face să se prevadă; a prevesti. 2. Refl. A-și face cunoscută, simțită existența sau prezența. 3. Refl. (înv.) A deveni vestit, faimos. ♦ Tranz. A socoti pe cineva drept..., a considera ca...; a aprecia. – Din veste. verb tranzitivvesti
vestésc v. tr. (d. veste). Anunț, înștiințez, duc orĭ trimet [!] veste: l-am vestit să vie, ĭ-am vestit biruința. V. refl. S´a vestit că sosește. – În Bibl. 1688 des și vestuĭesc. verb tranzitivvestesc
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivestit
| vestit adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | vestit | vestitul | vestită | vestita |
| plural | vestiți | vestiții | vestite | vestitele | |
| genitiv-dativ | singular | vestit | vestitului | vestite | vestitei |
| plural | vestiți | vestiților | vestite | vestitelor | |