VERIFICATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care verifică ceva (din punct de vedere contabil). [Cf. fr. vérificateur, it. verificatore]. substantiv masculin și feminin verificator
VERIFICATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care verifică ceva (din punct de vedere contabil, tehnic etc.). II. s.n. aparat care permite executarea de controale. (< fr. vérificateur) substantiv masculin și feminin verificator
verificatór s. m., pl. verificatóri substantiv masculin și feminin verificator
*verificatór, -oáre s. Care verifică. substantiv masculin și feminin verificator
verificator m. cel însărcinat a verifica lucrări, socoteli, etc. substantiv masculin și feminin verificator
VERIFICATÓR, -OÁRE, verificatori, -oare, s. m. și f. Persoană care verifică ceva (din punct de vedere contabil, tehnic etc.). – Din fr. vérificateur. substantiv masculin și feminin verificator
verificatoáre s. f., g.-d. art. verificatoárei; pl. verificatoáre substantiv masculin și feminin verificatoare
| verificator substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | verificator | verificatorul | verificatoare | verificatoarea |
| plural | verificatori | verificatorii | verificatoare | verificatoarele | |
| genitiv-dativ | singular | verificator | verificatorului | verificatoare | verificatoarei |
| plural | verificatori | verificatorilor | verificatoare | verificatoarelor | |