ventrilícă s. f., g.-d. art. ventrilícii; pl. ventrilíci substantiv femininventrilică
ventrilică (ventricea) f. plantă cu proprietăți vulnerare (Veronica). [V. vetrice și vintre]. substantiv femininventrilică
VENTRILÍCĂ, ventrilici, s. f. 1. Plantă erbacee cu tulpina culcată sau agățătoare și cu flori albastre, care cresc la subsuoara frunzelor; ventricea (Veronica tournefortii). 2. Plantă erbacee păroasă, cu tulpina târâtoare la bază și ridicată la vârf, cu flori albastre, albe sau albe-trandafirii, cu dungi închise (Veronica officinalis). – Et. nec. substantiv femininventrilică
ventrilică | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ventrilică | ventrilica |
plural | ventrilici | ventrilicile | |
genitiv-dativ | singular | ventrilici | ventrilicii |
plural | ventrilici | ventrilicilor |