venită definitie
- Vezi aici mai multe rimevenită
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuve
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuven
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cută
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuită
venítă1 (persoană) (rar) s. f., g.-d. art. venítei; pl. veníte substantiv femininvenită
venítă2 (venire) (pop.) s. f., g.-d. art. venítei substantiv femininvenită
VENÍTĂ s. f. (Pop.) Venire. – V. veni. substantiv femininvenită
venít1 (persoană) (rar) s. m., pl. veníți substantiv masculin și femininvenit
venít2 (câștig) s. n., pl. veníturi substantiv masculin și femininvenit
venít3 (venire) s. n. substantiv masculin și femininvenit
VENÍT, -Ă,(1) venituri, s. n., (2) veniți, -te, s. m. și f. 1. S. n. Ceea ce se obține din desfășurarea unei activități, din plasarea unei sume de bani etc.; câștig, beneficiu. ◊ Venit național = indicator macroeconomic al rezultatelor activității (anuale) reprezentând suma veniturilor încasate de factorii de producție care participă direct sau indirect la producție. 2. S. m. și f. Persoană care vine, se prezintă undeva, la cineva. ◊ Nou-venit = persoană sosită de curând undeva, la cineva. – V. veni. substantiv masculin și femininvenit
nou-venít adj. m., s. m., pl. nou-veníți, art. nou-veníții; adj. f., s. f. nou-venítă, g.-d. art. nou-venítei, pl. nou-veníte substantiv masculin și femininnou-venit
venit cu pluta expr. (iron.) 1. provenit din mediul rural. 2. naiv, credul. 3. rupt de realitate. substantiv masculin și femininvenitcupluta
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivenită
| venită | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | venită | venita |
| plural | venite | venitele | |
| genitiv-dativ | singular | venite | venitei |
| plural | venite | venitelor | |