venită definitie

venítă1 (persoană) (rar) s. f., g.-d. art. venítei; pl. veníte substantiv femininvenită

venítă2 (venire) (pop.) s. f., g.-d. art. venítei substantiv femininvenită

VENÍTĂ s. f. (Pop.) Venire. – V. veni. substantiv femininvenită

venít1 (persoană) (rar) s. m., pl. veníți substantiv masculin și femininvenit

venít2 (câștig) s. n., pl. veníturi substantiv masculin și femininvenit

venít3 (venire) s. n. substantiv masculin și femininvenit

VENÍT, -Ă,(1) venituri, s. n., (2) veniți, -te, s. m. și f. 1. S. n. Ceea ce se obține din desfășurarea unei activități, din plasarea unei sume de bani etc.; câștig, beneficiu. ◊ Venit național = indicator macroeconomic al rezultatelor activității (anuale) reprezentând suma veniturilor încasate de factorii de producție care participă direct sau indirect la producție. 2. S. m. și f. Persoană care vine, se prezintă undeva, la cineva. ◊ Nou-venit = persoană sosită de curând undeva, la cineva. – V. veni. substantiv masculin și femininvenit

nou-venít adj. m., s. m., pl. nou-veníți, art. nou-veníții; adj. f., s. f. nou-venítă, g.-d. art. nou-venítei, pl. nou-veníte substantiv masculin și femininnou-venit

venit cu pluta expr. (iron.) 1. provenit din mediul rural. 2. naiv, credul. 3. rupt de realitate. substantiv masculin și femininvenitcupluta

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivenită

venită   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular veni venita
plural venite venitele
genitiv-dativ singular venite venitei
plural venite venitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z