VENGHÉR, vengheri, s. m. (Înv.) Slovac (originar din fostul stat austro-ungar) care se ocupa în special cu comerțul ambulant; p. ext. negustor ambulant. – Pol. węgier. substantiv masculinvengher
véngher m. (pol. Wengier, rus. Vengérec, Ungur. V. venghercă). Pop. Slovac (care vinde vase de tinichea și capcane de șoaricĭ [!]). substantiv masculinvengher
Vengher m. numele slovacului din Ungaria. temporarvengher
vengher substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | Vengher | — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — |