vendereu definitie

venderéŭ, V. vindireŭ. temporarvendereŭ

vindiréŭ m. (ung. vándor [solyom, șoĭm], călător. V. handralăŭ). Est. Un fel de ulĭ foarte mic care trăĭește și pin [!] zidurile clopotnițelor. – Și vendereŭ (Î. I. 1937, 846). temporarvindireŭ

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivendereu

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z