VELOMÉTRU s.n. Anemometru pentru măsurarea directă a vitezei curentului de aer. [Et. incertă]. substantiv neutruvelometru
VELOMÉTRU s. n. anemometru pentru măsurarea directă a vitezei curentului de aer. (< fr. vélomètre) substantiv neutruvelometru
velometru substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | velometru | velometrul |
plural | velometre | velometrele | |
genitiv-dativ | singular | velometru | velometrului |
plural | velometre | velometrelor |