vélniță (-țe), s. f. – Alambic, distilator de alcool. Sl. vinĭnica „teasc” (Cihac, II, 542; Tiktin; Conev 63). În Mold. – Der. velnicer, s. m. (distilator producător de alcool). substantiv femininvelniță
vélniță f., pl. e (din maĭ vechĭu víniță, vsl. vinĭnica, rus. vínnica, rut. vinnicĕa, pivniță de vin, fabrică de rachiŭ, vinnik, rachier, vinó, vin). Mold. Povarnă. V. pivniță. substantiv femininvelniță
velniță f. Mold. povarnă: de când s’au înmulțit velnițele AL. [Rut. VINNIȚĬA (lit. pivniță)]. substantiv femininvelniță
VÉLNIȚĂ, velnițe, s. f. (Reg.) Instalație rudimentară (la țară) pentru fabricarea rachiului, țuicii, spirtului; povarnă. – Din ucr. vynnyc’a. substantiv femininvelniță
velniță | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | velniță | velnița |
plural | velnițe | velnițele | |
genitiv-dativ | singular | velnițe | velniței |
plural | velnițe | velnițelor |