www.ReduPedia.ro
Definitie velit - ce inseamna velit - Dex Online
Alege sensul dorit: velit - adjectiv velit - substantiv masculin

velit definitie

VELÍT, -Ă, veliți, -te, adj. v. VELI. – [Sinonime] adjectiv velit

velít adj. m. și s. (d. vel- cu sufix grecesc). Vechĭ. Boĭer mare. În Țara Românească eraŭ 19 boĭerĭ velițĭ: banu, vornicu, logofătu, spătaru, vistieru, cluceru, postelnicu, paharnicu, stolnicu, comisu, aga, serdaru, medelniceru, slugeru, pitaru, vornicu de Tîrgoviște, armașu, șătraru și cluceru de arie (Gĭur. 14). V. boĭer. adjectiv velit

VELÍT, veliți, adj. (în Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Care ocupa primul loc în ierarhia boierilor; de rangul întâi; mare. – Vel + suf. -it. adjectiv velit

VELÍT s.m. (La romani) Soldat din infanteria ușoară care stătea în fruntea legiunilor sau între cohorte și centurii. ♦ Soldat din armatele napoleoniene cu însărcinări de infanterie ușoară. [Cf. fr. vélite, it. velite, lat. veles]. substantiv masculin velit

VELÍT s. m. 1. soldat din infanteria ușoară romană, în fruntea legiunilor sau între cohorte și centurii. 2. soldat din armatele napoleoniene cu însărcinări de infaterie ușoară. (< fr. vélite, it. velite) substantiv masculin velit

velít (înv.) adj. m., pl. velíți substantiv masculin velit

velít adj. m. și s. (d. vel- cu sufix grecesc). Vechĭ. Boĭer mare. În Țara Românească eraŭ 19 boĭerĭ velițĭ: banu, vornicu, logofătu, spătaru, vistieru, cluceru, postelnicu, paharnicu, stolnicu, comisu, aga, serdaru, medelniceru, slugeru, pitaru, vornicu de Tîrgoviște, armașu, șătraru și cluceru de arie (Gĭur. 14). V. boĭer. substantiv masculin velit

velit a. 1. mare, de primul rang: eu, boier velit, să plătesc capitație! AL.; 2. fruntaș: niște veliți Poloni din avangardă BĂLC. [Formă grecizată din vel]. substantiv masculin velit

VELI- elem. „velum, văl membranos”. (< fr. veli-, cf. lat. velum) verb tranzitiv veli

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului velit

velit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular velit velitul veli velita
plural veliți veliții velite velitele
genitiv-dativ singular velit velitului velite velitei
plural veliți veliților velite velitelor
velit   adjectiv nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular velit velitul
plural veliți veliții
genitiv-dativ singular velit velitului
plural veliți veliților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z