vehicula definitie

credit rapid online ifn

VEHICULÁ vb. I. tr. A transmite, a difuza, a face să circule. [< fr. véhiculer]. verb tranzitivvehicula

VEHICULÁ vb. tr. a transmite, a difuza, a face să circule. (< fr. véhiculer) verb tranzitivvehicula

credit rapid online ifn

vehiculá (a ~) vb., ind. prez. 3 vehiculeáză verb tranzitivvehicula

VEHICULÁ, vehiculez, vb. I. Tranz. A face să circule, a difuza, a transmite, a răspândi. – Din fr. vehiculer. verb tranzitivvehicula

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluivehicula

vehicula  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)vehicula vehiculare vehiculat vehiculând singular plural
vehiculând vehiculați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) vehiculez (să)vehiculez vehiculam vehiculai vehiculasem
a II-a (tu) vehiculezi (să)vehiculezi vehiculai vehiculași vehiculaseși
a III-a (el, ea) vehiculea (să)vehiculai vehicula vehiculă vehiculase
plural I (noi) vehiculăm (să)vehiculăm vehiculam vehicularăm vehiculaserăm
a II-a (voi) vehiculați (să)vehiculați vehiculați vehicularăți vehiculaserăți
a III-a (ei, ele) vehiculea (să)vehiculeze vehiculau vehicula vehiculaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z