veghetor definitie

veghetór (rar) adj. m., pl. veghetóri; f. sg. și pl. veghetoáre adjectivveghetor

veghetór, -oáre adj. și s. Care veghează: părințĭ veghetorĭ. S. f., pl. orĭ (după fr. veilleuse). Mică lampă saŭ candelă care arde toată noaptea (monstruos vegheză). V. supraveghetor, privighetoare. adjectivveghetor

veghetor m. cel ce veghiază. adjectivveghetor

VEGHETÓR, -OÁRE, veghetori, -oare, adj. (Rar) Care veghează, care păzește. – Veghea + suf. -tor. adjectivveghetor

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiveghetor

veghetor  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular veghetor veghetorul veghetoare veghetoarea
plural veghetori veghetorii veghetoare veghetoarele
genitiv-dativ singular veghetor veghetorului veghetoare veghetoarei
plural veghetori veghetorilor veghetoare veghetoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z