www.ReduPedia.ro
Definitie veghere - ce inseamna veghere - Dex Online

veghere definitie

veghére s. f., g.-d. art. veghérii; pl. veghéri substantiv feminin veghere

veghére f. Acțiunea de a veghea, de a nu dormi: nopțĭ de veghere. substantiv feminin veghere

veghere f. 1. acțiunea de a veghia; 2. starea celui ce veghiază; 3. fig. mare atențiune; 4. pl. silință mare și îndelungă la studii, la o producțiune a minții. substantiv feminin veghere

VEGHÉRE, vegheri, s. f. Acțiunea de a veghea; veghe, pază, strajă. – V. veghea. substantiv feminin veghere

vegheá (a ~) vb., ind. prez. 3 vegheáză, 1 pl. veghém, 2 pl. vegheáți; conj. prez. 3 să veghéze; ger. veghínd; part. vegheát verb tranzitiv veghea

veghéz și (vechĭ) veghĭ, a -gheá v. tr. (lat. vigĭlo, vigĭlare, it. vegliare, vegghiare, pv. velhar, fr. veiller. V. pri- și supra-veghez). Vechĭ. Păzesc, protejez: Doamne, veghe-ne (= veghează-ne !). A veghea voĭa (saŭ fața cuĭva), a-ĭ face pe plac, a-l favoriza, a-l părtini. Azĭ. V. intr. Păzesc, priveghez. Staŭ deștept, nu dorm (după fr.). V. refl. L. V. Mă feresc, mă păzesc. Să nu să veghe ochĭul tăŭ pre el [!] (Bibl. 1688), să nu vegheze pentru el, asupra luĭ. verb tranzitiv veghez

veghiá (-ghéz, -át), vb.1. A nu dormi, a sta treaz. – 2. A păzi. – 3. (Refl., înv.) A-și da silința, a face ceva cu grijă. – Mr. avegl’u, aviglare, megl. viglu, viglari, istr. veglu. Lat. vĭgĭlāre (Pușcariu 1871; Skok, Miscell. Schuchardt, 1281; REW 9326), cf. v. it. vegghiare, prov. velhar, fr. veiller, cat. vetllar, sp. velar.Der. veghe, s. f. (trezie; șezătoare; priveghi, rugăciuni publice; cart, a patra parte a nopții corespunzînd rondului unei santinele); veghetor, adj. (care veghează); supraveghia, vb. (a păzi), după fr. surveiller; supraveghetor, s. m. (persoană care supraveghează, inspector); înveghia, vb. (Mold., a-și da silința, a veghea), pe care Pușcariu, Dacor., VII, 123 și DAR, îl consideră drept der. din lat. invĭgĭlāre. Cf. priveghia. verb tranzitiv veghia

veghià v. 1. a nu dormi noaptea (sau o parte a nopții), a rămânea treaz: a veghea târziu; 2. a fi de pază; 3. fig. a lua seama, a fi cu luare aminte. [Lat. VIGILARE]. verb tranzitiv veghià

VEGHEÁ, veghez, vb. I. 1. Intranz. A sta treaz noaptea, a nu dormi în timpul nopții. 2. Tranz. A îngriji un bolnav (stând noaptea la căpătâiul lui). 3. Tranz. A păzi, a sta de strajă. ♦ A supraveghea o activitate; a fi atent la ceva. – Lat. vigilare. verb tranzitiv veghea

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului veghere

veghere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular veghere vegherea
plural vegheri vegherile
genitiv-dativ singular vegheri vegherii
plural vegheri vegherilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z