vartă definitie
- Vezi aici mai multe rimevartă
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuva
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuvar
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cută
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina curtă
VÁRTA interj. Varda! – Pol. warta. invariabilvarta
vártă (vắrți), s. f. – 1. Pază, gardă, custodie. – 2. Închisoare, temniță. Germ. Warte, prin intermediul pol. warta (Cihac, II, 538; Miklosich, Slaw. Elem., 16). Sec. XVII, în Mold., înv. Este dubletul lui vardà, s. f. (gardă), din mag. varda, varta (Gáldi, Dict., 168), cf. bg. varda „gheretă”; și a lui varda, interj. (atenție, păzea), din ngr. βαρδα (Candrea). – Der. vardist (var. vardian), s. m. (paznic), cf. g(v)ardist. substantiv femininvartă
vártă f., pl. vărțĭ (pol. warta, rut. varta, d. germ. warte, turn de pază. V. gardă). L. V. Strajă, pază, gardă. Arest, închisoare. substantiv femininvartă
húrtă și vúrtă f., pl. inuzitat e (rut. hurt, cireadă, mulțime, na hurt, hurtóm, cu hurta, pol. hurt, d. mgerm. hurt, ngerm. hürde, herde, cireadă. V. cireadă). Est. Cu hurta, cu ghĭotura, cu totu: lucrătorĭ angajațĭ cu hurta, nu cu ziŭa. La hurtă, toțĭ la un loc, cu grămada. – Și hîrtă, vîrtă. temporarhurtă
vî́rta, V. hurta. temporarvîrta
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivartă
| vartă | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | vartă | varta |
| plural | vărți | vărțile | |
| genitiv-dativ | singular | vărți | vărții |
| plural | vărți | vărților | |