Alege sensul dorit: vari -substantiv masculin vari -verb tranzitiv

vari definitie

credit rapid online ifn

VAR s.m. (Fiz.) Unitate de putere electromagnetică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. [Nume dat de ing. român C. Budeanu de la inițialele v(olt) + a(mper) + r(eactiv)]. substantiv masculinvar

VAR s. m. unitate de putere electromagnetică reactivă, corespunzând unui curent alternativ de un amper sub tensiunea de un volt. (< fr., engl. var) substantiv masculinvar

credit rapid online ifn

var1 (unitate de măsură) s. m., pl. vari substantiv masculinvar

var2 (material) s. n., (sorturi) pl. váruri substantiv masculinvar

VAR2, vari, s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru puterea reactivă. – Din fr., engl. var. substantiv masculinvar

var s. n. – Oxid de calciu. – Megl. var. Sl. varŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 448; Conev 79), de la variti „a coace”, cf. bg., rus. var, pol. var.Der. vărar, s. m. (muncitor care lucrează cu var; vînzător de var); vărărie, s. f. (loc cu var); varniță, s. f. (loc cu var, cuptor de var), din sl. varĭnica, cf. bg. varnica; vărnicer, s. m. (vărar); văros, adj. (cu var, cu aspect de var); vărui, vb. (a da cu var); văruială, s. f. (văruit; apă de var). substantiv masculinvar

VÁRI s. m. cel mai mare dintre lemurieni, cu blană deasă, negru cu alb, în pădurile din nord-estul Madagascarului. (< fr. vari) substantiv masculinvari

VAR-ÓRĂ, vari-ore, s. f. (Fiz.) Multiplu al secundei egal cu 3600 de varsecunde. [Abr.: varh. – Scris și: varóră] – Din fr. varheure. substantiv masculinvaroră

var-óră s. m., g.-d. art. várului-óră; pl. vari-óră substantiv masculinvar-oră

ápă de var s. f. + prep. + s. n. substantiv masculinapădevar

vîr, a -î́ v. tr. (din maĭ raru vîrăsc, d. bg. *viram, na-viram și za-viram, vîr, care vine d. vsl. vrĭeti-vron, a închide. V. vretie. Cp. cu pîrăsc, tîrăsc, zădărăsc). Bag, introduc: a vîrî sulița´n coastă. A te vîrî, a intra, a te insinua: nu te vîrî în societatea lor ! A te vîrî slugă, a te vîrî la stăpîn, a te face servitor. verb tranzitivvîr

vâr'î (a ~) vb., ind. prez. 3 v'âră, 1 pl. vâr'âm, imperf. 3 sg. vârá, perf. s. 3 sg. vâr'î 3 pl. vâr'âră; conj. prez. 3 să v'âre; ger. vâr'ând; part. vâr'ât verb tranzitivvârî

vârî v. a (se) băga afund. [Slav. VRĬETI, a pune înăuntru]. verb tranzitivvârî

VÂRÎ́, vâr, vb. IV. 1. Tranz. A băga, a introduce. ◊ Expr. A-i vârî cuiva (ceva) pe gât = a sili pe cineva să accepte un lucru împotriva voinței, interesului sau plăcerii sale. A-i vârî cuiva (ceva) în cap = a) a face pe cineva să priceapă bine un lucru; b) a face pe cineva să creadă ceea ce nu este adevărat; c) a sugera cuiva ceva. A-și vârî nasul în ceva (sau undeva, în toate) sau a-și vârî nasul unde nu-i fierbe oala = a se amesteca, a interveni (inoportun) în ceva (sau undeva, în toate) sau în lucruri care nu-1 privesc. A-și vârî (sau a-i vârî cuiva) mințile în cap = a-și da bine seama (sau a face să-și dea seama) de urmările faptelor sale; a se cuminți sau a face să se cumințească. A vârî vrajbă (sau zâzanie, intrigă etc.) = a provoca (cu intenție) neînțelegeri, ură, intrigi; a învrăjbi. ♦ A înfige, a împlânta. ♦ A investi bani, capital. 2. Tranz. A face (pe cineva) să intre undeva (de bunăvoie sau forțat). ◊ Expr. A vârî pe cineva (de viu) în groapă (sau în mormânt, în pământ) = a) a pricinui moartea cuiva, a omorî pe cineva cu zile; b) a cauza cuiva supărări foarte mari. A vârî (pe cineva) în boală (sau în toate bolile, în sperieți, în toți sperieții, în groază, în răcori) = a speria tare (pe cineva); a îngrozi, a înspăimânta, a înfricoșa. A vârî (pe cineva) la închisoare (sau la pușcărie) = a face să fie închis, întemnițat. 3. Refl. A intra, a se băga în... ◊ Expr. A se vârî sub pielea cuiva = a câștiga (prin mijloace nepermise) încrederea, protecția sau dragostea cuiva. ♦ Tranz. A face ca cineva să fie angajat sau a angaja într-un serviciu. ♦ A se înghesui. ◊ Expr. A se vârî în sufletul cuiva = a plictisi pe cineva, manifestând un interes sau o simpatie prea stăruitoare, prea insistentă, agasantă. ♦ A se amesteca între alții (intervenind într-un sens oarecare). – Din sl. vreti. verb tranzitivvârî

vîrî (-r, -ît), vb. – A introduce, a băga. Sl. vrĕti „a închide” (Cihac, II, 457; Tiktin), cf. rus. vrytĭ „a introduce”. verb tranzitivvîrî

a vârî (pe cineva) în belea / în bucluc expr. a pricinui (cuiva) un necaz. verb tranzitivavârî

a vârî (pe cineva) în boală / în draci / în groapă / în sperieți expr. 1. a speria tare; a îngrozi, a înfricoșa, a înspăimânta. 2. a enerva, a înfuria. verb tranzitivavârî

a-i vârî (cuiva) pumnul în gură expr. a împiedica (pe cineva) în mod brutal să vorbească sau să acționeze. verb tranzitivaivârî

a vârî în fabrică (pe cineva) expr. a bate (pe cineva). verb tranzitivavârîînfabrică

a se vârî pe sub pielea cuiva expr. a încerca prin toate mijloacele să câștige aprecierea cuiva. verb tranzitivasevârîpesubpieleacuiva

a se vârî ca musca-n curul calului / vacii expr. a interveni în mod inoportun (într-o discuție, într-o acțiune etc.). verb tranzitivasevârîcamuscancurulcalului

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivari

vari  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vari variul
plural vari varii
genitiv-dativ singular vari variului
plural vari varilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z