vandrug definitie

VÁNDRUG s.m. Lemn rotund despicat în două, care susține pereții unei mine. [< germ. Wanddruck]. substantiv masculinvandrug

VÁNDRUG s. m. lemn rotund despicat în două, care susține pereții unei mine. (< germ. Wandruck) substantiv masculinvandrug

vandrúg s. m., pl. vandrúgi substantiv masculinvandrug

VANDRÚG, vandrugi, s. m. Lemn rotund, lung de 3-4 m și despicat în două, folosit la susținerea pereților unei mine. [Accentuat și vándrug] – Din germ. Wanddruck. Cf. drug. substantiv masculinvandrug

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluivandrug

vandrug  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular vandrug vandrugul
plural vandrugi vandrugii
genitiv-dativ singular vandrug vandrugului
plural vandrugi vandrugilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z